Definiția agorafobiei
Agorafobia ( din greacă agora=piață, phobia=frică) este o tulburare mentală și de comportament, mai exact o tulburare anxioasă și constă în frica de a fi în situații sau locuri din care evadarea ar putea fi dificilă sau imposibilă. Teama se declanșează în situații reale sau anticipate, cum ar fi utilizarea mijloacelor de transport în comun, spațiile deschise sau închise, statul la coadă sau mulțimile.
- Cauzele agorafobiei
Cauzele pentru această afecțiune nu sunt pe deplin cunoscute, dar se consideră că anumiți factori cresc riscul de a dezvolta agorafobie. Aceștia includ:
- Alte tulburări mentale: depresie, tulburare obsesiv-compulsivă, alte fobii și tulburări anxioase
- Istoric de abuz psihic sau sexual
- Consum abuziv de substanțe
- Evenimente negative în copilărie (divorț, deces al părinților, afecțiune redusă sau protecție excesivă din partea părinților)
- Factori genetici – caracterul ereditar al agorafobiei este de 61%, dintre toate fobiile, aceasta prezintă asocierea cea mai puternică și specifică cu factorii genetici care determină predispoziția către fobii.
Agorafobia este mai frecventă la femei decât la bărbați. În două treimi din cazurile de agorafobie, debutul inițial este înaintea vârstei de 35 de ani, incidența riscului este semnificativ mai ridicată la sfârșitul adolescenței și perioada de adult tânăr, dar există dovezi ale unei a doua faze cu incidență ridicată a riscului, după vârsta de 40 de ani. Debutul în copilărie este rar. Vârsta medie la debutul agorafobiei este de 18 ani, dar vârsta la debut, la indivizii care nu au prezentat anterior atacuri de panică sau tulburare de panică este de 25-29 de ani.
Simptome agorafobie
3.1 Simptome fizice
Simptomele fizice ale agorafobiei apar, de obicei, doar atunci când persoana se află într-o situație care îi provoacă anxietate. Cu toate acestea, mulți oameni cu agorafobie prezintă rareori simptome fizice, deoarece evită în mod deliberat situațiile care îi fac să fie anxioși. Simptomele pot fi similare cu cele ale unui atac de panică și pot include:
ü Bătăi rapide ale inimii
ü Respirație rapidă (hiperventilație)
ü Senzație de căldură
ü Transpirații
ü Dureri în piept
ü Stare de rău
ü Dificultate la înghițire
ü Diaree
ü Amețeli
ü Tremurături
ü Furnicături
ü Sunete în urechi (tinitus)
ü Senzație de leșin
3.2 Simptome psihologice
Simptomele psihologice ale agorafobiei sunt sentimente sau gânduri care pot exista, dar nu sunt întotdeauna legate de simptomele fizice.
Aceste simptome pot include teama că:
- un atac de panică îl va stânjeni în fața altor persoane
- un atac de panică îi va pune viața în pericol
- un atac de panică îl va împiedica să plece dintr-un loc sau situație
- un atac de panică îl va face să își piardă mințile
- ar putea pierde controlul în public
- ar putea tremura sau roși în fața altor oameni
- ar putea fi priviți de alți oameni
Există, de asemenea, simptome psihologice care nu sunt legate de atacurile de panică, cum ar fi:
- sentimentul că nu poate funcționa sau supraviețui fără ajutorul altora
- teama de a fi lăsat singur în casa
- un sentiment general de anxietate sau frică
3.3 Simptome comportamentale
Simptomele agorafobiei legate de comportament includ:
- evitarea situațiilor care ar putea duce la atacuri de panică, cum ar fi locuri aglomerate, mijloace de transport în comun și statul la cozi
- statul în casă – persoana respectivă nu poate să-și părăsească locuința pentru perioade lungi de timp
- dorința de a fi însoțit de o persoană de încredere atunci când merge undeva
Unii oameni sunt capabili să se confrunte cu situații incomode, dar simt frică și anxietate considerabile în timp ce fac acest lucru.
Efectele netratării agorafobiei
Netratată, agorafobia poate reduce grav calitatea vieții unei persoane. De exemplu:
- Activitățile în afara casei, cum ar fi munca, școala, socializarea, hobby-urile și exercițiile fizice nu sunt la îndemână.
- Dificultățile financiare, izolarea, singurătatea și plictiseala pot duce la sentimente mai profunde de suferință și la creșterea riscului de depresie.
- Persoana poate recunoaște că frica este irațională, dar se simte neputincioasă în fața acestor situații fapt ce o face să se simtă furioasă și frustrată
- Sentimentele negative afectează stima de sine și contribuie la depresie și alte tulburări anxioase
- Metode inadecvate de adaptare la acest stil de viață ( mâncare nesănătoasă, droguri, alcool) care pot provoca probleme suplimentare de sănătate
Fă testul pentru agorafobie
PAS (Scala de panică și agorafobie) este o metodă de măsurare a severității bolii la pacienții cu tulburare de panică (cu sau fără agorafobie). Este disponibil atât în format cotat de clinicieni, cât și în format de autoevaluare. Conține 5 sub-scale: atacuri de panică, evitare agorafobă, anxietate anticipativă, dizabilitate și evitare funcțională (probleme de sănătate).
- Cât de des ați avut atacuri de panică?
o fără atacuri de panică în ultima săptămână
o 1 atac de panică în ultima săptămână
o 2-3 atacuri de panică în ultima săptămână
o 4-6 atacuri de panică în ultima săptămână
o peste 6 atacuri de panică în ultima săptămână
- Cât de severe au fost atacurile de panică din ultima săptămână?
o fără atacuri de panică
o atacurile au fost de obicei ușoare
o atacurile au fost de obicei moderate
o atacurile au fost de obicei severe
o atacurile erau de obicei extrem de severe
- Cât au durat atacurile de panică ?
o fără atacuri de panică
o 1-10 minute
o 10-60 minute
o 1-2 ore
o peste 2 ore
- Au fost cele mai multe dintre atacuri așteptate (apărute în situații temute) sau neașteptate (spontane)?
o neașteptate în cea mai mare parte ( sau fără atacuri de panică)
o mai mult neașteptate decât așteptate
o unele neașteptate, altele așteptate
o mai degrabă așteptate decât neașteptate
o așteptate în cea mai mare parte
- În ultima săptămână, ați evitat anumite situații, deoarece vă temeați de un atac de panică sau de un sentiment de disconfort?
o fără evitare (sau atacurile mele nu apar în situații specifice)
o evitarea rară a situațiilor temute
o evitarea ocazională a situațiilor temute
o evitarea frecventă a situațiilor temute
o evitarea foarte frecventă a situațiilor temute
- Vă rugăm să verificați situația (situațiile) pe care ați evitat-o sau în care ați dezvoltat atacuri de panică sau un sentiment de disconfort atunci când nu sunteți însoțiți:
o Avioane
o Metrou (subteran)
o Autobuze, trenuri
o Nave
o Teatre, cinematografe, muzee
o Supermarketuri
o Stat la cozi
o Stadioane
o Petreceri, adunări sociale
o Mulțimi
o Restaurante
o Ascensoare
o Spații închise
o Săli de clasă, săli de curs
o Condusul sau mersul cu mașina
o Camere mari, holuri
o Mers pe stradă
o Străzi largi, curți
o Locuri înalte
o Trecerea podurilor
o Călătorii departe de casă
o Stând singur acasă
o Altele
- Cât de importante au fost situațiile evitate?
o neimportante (sau fără agorafobie)
o nu foarte importante
o moderat de importante
o foarte importante
o extrem de importante
- În ultima săptămână, ați suferit de frica de a avea un atac de panică (anxietate anticipativă sau „frică de a vă fi frică?”)
o fără anxietate anticipativă
o teama rară de a avea un atac de panică
o uneori teama de a avea un atac de panică
o frica frecventă de a avea un atac de panică
o teama de a avea un atac de panică tot timpul
- Cât de puternică a fost această „frică de frică?”
o fără frică
o ușoară
o moderată
o marcată
o extremă
- În ultima săptămână, atacurile de panică sau agorafobia au dus la o afectare a relațiilor dvs. de familie (partener, copii etc.)?
o fără afectare
o afectare ușoară
o afectare moderată
o afectare marcată
o afectare extremă
- În ultima săptămână, atacurile de panică sau agorafobia au dus la o afectare a vieții dvs. sociale și a activităților zilnice (de exemplu, nu ați putut merge la film sau la o petrecere)?
o fără afectare
o afectare ușoară
o afectare moderată
o afectare marcată
o afectare extremă
- În ultima săptămână, atacurile de panică sau agorafobia au dus la afectarea muncii sau a responsabilităților gospodărești?
o fără afectare
o afectare ușoară
o afectare moderată
o afectare marcată
o afectare extremă
- În ultima săptămână, v-ați îngrijorat că veți suferi din cauza atacurilor de panică (de exemplu, că veți avea un atac de cord sau leșin)?
o neadevarat
o puțin adevărat
o parțial adevărat
o în mare parte adevărat
o cu siguranta adevărat
14.Credeți, uneori, că medicul a greșit când v-a spus că simptomele dvs. (cum ar fi ritmul cardiac rapid sau dificultățile de respirație) au o cauză psihologică? Credeți că aceste simptome au o cauză fizică nedescoperită?
o nu este adevărat (mai degrabă boală psihică)
o puțin adevărat
o parțial adevărat
o în mare parte adevărat
o cu siguranță adevărat (mai degrabă boală organică)
Diagnostic
Diagnosticul se formulează în urma unei anamneze detaliate și pe baza criteriilor elaborate în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale (DSM).
Aceste criterii sunt:
- Frică sau anxietate marcate privind două (sau mai multe) din următoarele:
– utilizarea transportului public (automobile, autobuze, trenuri, vapoare)
– prezența în spații deschise (parcări, piețe, poduri)
– prezența în spații închise (magazine, teatre, cinematografe)
– statul la rând sau în mulțime
– ieșirea singur în afara casei
- Individul se teme sau evită aceste situații deoarece se gândește că poate fi dificil să scape sau poate lipsi ajutorul în eventualitatea dezvoltării unor simptome de panică sau a altor simptome care determină incapacitate sau jenă ( frica de a cădea la vârstnici, frica de incontinență)
- Situațiile agorafobice provoacă aproape întotdeauna frică sau anxietate.
- Situațiile agorafobice sunt evitate activ, necesită prezența unei companii sau sunt suportate cu frică sau anxietate intense.
- Frica sau anxietatea sunt disproporționate față de pericolul actual pe care îl presupune situația agorafobică și contextul socio-cultural.
- Frica, anxietatea sau evitarea sunt persistente și în mod tipic durează cel puțin 6 luni.
- Frica, anxietatea sau evitarea cauzează disconfort sau deficit semnificative clinic în domeniile social, profesional sau în alte arii importante de funcționare.
- Chiar dacă este prezentă o altă afecțiune medicală, frica, anxietatea sau evitarea sunt clar excesive.
- Frica, anxietatea sau evitarea nu pot fi mai bine explicate de simptomele altei tulburări mintale ( fobia specifică, tulburare anxioasă socială, PTSD, etc.)
Agorafobia este diagnosticată indiferent de prezența tulburării de panică. Dacă tabloul clinic al unui individ îndeplinește criteriile, atât pentru tulburarea de panică, cât și pentru agorafobie, se vor menționa ambele diagnostice.
Tratament agorafobie
Tratamentul agorafobiei include de obicei atât psihoterapia, cât și medicația. Poate dura ceva timp ( de la câteva luni până la 1 an, poate chiar mai mult), dar ajută la îmbunătățirea stării de sănătate.
7.1 Psihoterapie
Psihoterapia presupune lucrul cu un terapeut pentru a stabili obiective și a învăța abilități practice pentru a reduce simptomele de anxietate.
Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai eficiente forme de psihoterapie pentru tulburările de anxietate, inclusiv agorafobia. TCC poate ajuta pacientul să înțeleagă sentimentele și punctele de vedere distorsionate din cazua agorafobiei. De asemenea, îl poate învăța cum să gestioneze situațiile stresante prin înlocuirea gândurilor distorsionate cu gânduri sănătoase, recâștigând sentimentul de control asupra propriei vieți.
Terapia expunerii poate ajuta pacientul să își depășească temerile. În acest tip de terapie, individul este expus ușor și încet situațiilor sau locurilor de care se teme. Acest lucru, în timp, poate diminua frica.
7.2 Medicație
Anumite tipuri de antidepresive sunt adesea folosite pentru a trata agorafobia, fiind mai eficiente. Uneori, în mod limitat, sunt folosite medicamentele anxiolitice.
Ø Antidepresive. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), cum ar fi fluoxetina și sertralina, sunt utilizați pentru tratamentul tulburărilor de panică cu agorafobie. Alte tipuri de antidepresive (inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și norepinefrinei, antidepresive triciclice) pot trata, de asemenea, agorafobia în mod eficient.
Ø Medicamente anxiolitice. Medicamentele anxiolitice – benzodiazepinele sunt sedative pe care, în circumstanțe limitate, medicul le poate prescrie pentru ameliorarea temporară a simptomelor de anxietate. Benzodiazepinele sunt utilizate, în general, numai pentru ameliorarea anxietății pe termen scurt. Deoarece pot induce dependență, aceste medicamente nu sunt o alegere bună pentru tratamentul pe termen lung.
Poate dura câteva săptămâni până când medicamentele ameliorează simptomele și este posibil ca schema de tratament să necesite revizuiri periodice. Este foarte important ca tratamentul să fie administrat conform prescripției medicale, să nu se întrerupă brusc, iar ajustarea dozelor să fie făcută după discuția cu medicul.
7.3 Tehnici de relaxare si meditatie
Un program atent de meditație poate reduce în mod eficient simptomele de anxietate și panică la pacienții cu tulburare de anxietate generalizată, tulburare de panică sau tulburare de panică cu agorafobie. Există mai multe tehnici de relaxare care pot fi realizate aproape oriunde, oricând, pentru a ajuta la controlul stresului. Aceste tehnici includ:
- Respirație adâncă – O tehnică simplă care poate relaxa mușchii încordați și poate concentra energia. Pentru a utiliza tehnica, pur și simplu respirați profund pe nas, lăsând stomacul să se extindă cât mai mult posibil. Poate fi util să vă așezați mâinile ferm și confortabil pe stomac în timpul exercițiului. Odată ce ați inspirat cât mai mult posibil, țineți-vă respirația câteva secunde și apoi expirați încet pe gură. Repetați acest lucru pentru 3 sau 4 respirații, de mai multe ori pe zi.
- Relaxare activă – Proces care poate vă ajuta să simți efectiv diferența dintre tensiune și relaxare. Se realizează mai întâi încordând și apoi relaxând fiecare mușchi din corp. Începeți cu mușchii de la cap și mergeți în jos până la mușchii de la picioare. Aceasta se mai numește relaxare progresivă sau sistemică.
- Exerciții de întindere – Modalitate simplă și ușoară pentru a reduce tensiunea din mușchi și de a combate stresul.
- Vizualizarea – Un tip de meditație direcționată care implică utilizarea ochiului minții pentru a face ordine în gânduri sau pentru a vizualiza, de fapt, modul în care o situație stresantă poate fi gestionată cu succes.
- Relaxare pasivă – Meditația și autohipnoza sunt tehnici de relaxare pasivă. Patru elemente sunt folosite în meditație: un mediu liniștit, un punct de focalizare, o atitudine pasivă și o poziție confortabilă. Meditația o dată sau de două ori pe zi, timp de 10-20 de minute, poate duce la o ameliorare rapidă a stresul cronic și poate crește capacitatea unei persoane de a tolera stresul.
- Yoga – O meditație profundă care folosește anumite posturi și respirație atent controlată pentru a opri factorii stresori.
7.4 Stil de viață sănătos
Modificările stilului de viață nu vor trata neapărat agorafobia, dar pot ajuta la reducerea anxietății de zi cu zi. Puteți încerca:
- să faceți zilnic sport sau meditație
- să aveți o dietă echilibrată
- să dormiți suficient
- să evitați consumul de substanțe psihoactive
7.5 Meloterapie
Meloterapia este o abordare terapeutică care folosește proprietățile naturale ale muzicii de a îmbunătăți dispoziția oamenilor. Poate fi un proces activ, în care, pacienții joacă un rol în crearea muzicii sau unul pasiv, care implică ascultarea sau răspunsul la muzică. Unii terapeuți pot utiliza o abordare combinată care implică atât interacțiuni active, cât și pasive cu muzica.
În sine, meloterapia nu poate constitui un tratament adecvat pentru afecțiuni medicale, inclusiv tulburările de sănătate mintală. Însă, poate fi o componentă valoroasă a unui plan de tratament atunci când este combinată cu medicamente, psihoterapie și alte intervenții,
7.6 Acupunctura
Organizația Mondială a Sănătății nu include agorafobia și tulburările de anxietate printre bolile care pot fi tratate cu ajutorul acupuncturii. Însă, această tehnică stimulează secreția de endorfine care, eliberate în organism, pot induce starea de bine și pot relaxa psihicul, reducând, astfel, tensiunea produsă de atacurile de panică. Acupunctura poate constitui o modalitate alternativă pentru persoanele care suferă de agorafobie și doresc să încerce diferite tehnici de completare a tratamentului.
Tehnici de auto ajutor pentru agorafobie
Agorafobia poate face dificilă viața de zi cu zi. Tratamentul profesional vă poate ajuta să depășiți această tulburare sau să o gestionați eficient. De asemenea, acești pași vă pot fi de ajutor în autogestionarea tulburării dumneavoastră:
- Respectați planul de tratament. Luați medicamente conform instrucțiunilor. Nu omiteți programările la terapie. Comunicați cu medicul și terapeutul dumneavoastră.
- Încercați să nu evitați situațiile de care vă este frică.
- Învățați tehnici de relaxare. Lucrând cu terapeutul dvs., puteți învăța cum să vă liniștiți în cazul unui atac de panică. Practicați aceste tehnici atunci când nu sunteți anxios sau îngrijorat, apoi puneți-le în acțiune în situații stresante.
- Evitați alcoolul și drogurile deoarece vă pot agrava simptomele de panică sau anxietate.
- Aveți grijă de dumneavoastră.
- Documentați-vă cu privire la afecțiunea dvs.
- Cereți ajutorul familiei și prietenilor.
- Alăturați-vă unui grup de asistență. Grupurile de sprijin pentru persoanele cu tulburări de anxietate vă pot ajuta să luați contact cu alți oameni care se confruntă cu provocări similare și să vă împărtășiți experiențele.
Viața unei persoane care suferă de agorafobiei poate fi mult îngreunată, însă cu ajutorul unui plan de tratament bine pus la punct, se poate depăși această tulburare. Pentru o evoluție favorabilă este foarte important ca pacientul să aibă răbdare, să urmeze sfaturile medicului și terapeutului și să aibă suportul apropiaților.
BIBLIOGRAFIE
- Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mentale (DSM-5)
- Manual de buzunar de psihiatrie clinică Kaplan&Sadock – ediția a3a
- https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/agoraphobia/symptoms/
- https://www.longdom.org/open-access/agoraphobia-the-risk-of-untreated-panic-disorder-jop-15-460.pdf
- https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/agoraphobia
- https://psychology-tools.com/test/pas
- https://en.wikipedia.org/wiki/Agoraphobia#Signs_and_symptoms
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/agoraphobia/symptoms-causes/syc-20355987
- https://www.healthline.com/health/agoraphobia#causes
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15769-agoraphobia
- https://www.webmd.com/anxiety-panic/agoraphobia
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1609875/
- https://www.adavic.org.au/PG-health-tips-relaxation-techniques-agoraphobic-group.aspx
- https://www.verywellmind.com/benefits-of-music-therapy-89829
- https://ro.thpanorama.com/blog/psicologia/acupuntura-para-la-ansiedad-es-eficaz.html