DEPRESIA POSTNATALA

DEPRESIA POSTNATALA

Dr. Adriana-Valentina Șeicăreanu – specializarea psihiatrie la SCJU Constanța Absolventă a Universității Transilvania din Brașov – Facultatea de Medicină – 2020

1. Ce este depresia postnatală ?

Apariția unui copil este un motiv de bucurie, dar totodată este și un eveniment stresant pentru părinți. Depresia postnatală reprezintă o tulburare depresivă care afectează 10-20% dintre femeile care dau naștere unui copil. S-a demonstrat că și 1 din 10 barbați pot suferi de depresie postnatală. Aceasta poate apărea în decurs de 12 luni de la naștere, de obicei în primele săptămâni sau luni. Debutul poate fi brusc sau insidios, iar gravitatea acestei tulburări depinde de la o persoană la alta.

2. Cât durează depresia postnatală ?

Nu există o durată standard pentru această afecțiune, diferă la fiecare persoană în parte. Studiile sugerează că simptomele de depresie se îmbunătățesc pe măsură ce trece timpul, o parte dintre cazuri rezolvându-se după 3 până la 6 luni. Multe dintre participantele la studiu aveau încă simptome după 6 luni, iar 30-50% la 1 an după naștere. Există și cazuri în care simptomele au persistat până la 3 ani după naștere.

Anumiți factori de risc influențează gravitatea simptomelor și prelungirea timpului de vindecare, de exemplu:

        Antecedentele de depresie sau alte boli mintale

        Dificultățile de adaptare

        Complicații în timpul sarcinii sau la naștere

        Suport redus din partea soțului sau apropiaților

        Alte schimbări majore care apar după naștere (mutatul sau pierderea locului de muncă)

        Istoric de depresie postnatală după o sarcină anterioară

Este foarte important ca tratamentul să fie început cât mai devreme pentru a nu prelungi și mai mult durata simptomatologiei.

3. De câte forme este depresia postnatală ?

    Există 3 forme:

Tristețea postnatală ( cunoscută și sub denumirea de ” baby blues”) – este foarte comună, părinții se pot simți triști în primele zile după naștere, sentimentele trec de la sine în maxim 2 săptămâni și nu necesită tratament.

Depresia postnatală – persistența sentimentelor de tristețe  mai mult de 2 săptămâni, poate dura câteva luni și necesită ajutor de specialitate.

Psihoză postnatală ( psihoză postpartum) – este mai rară și implică apariția unor simptome psihotice ( pierderea contactului cu realitatea, halucinații, idei delirante). Este cea mai gravă formă, în acestă situație poate apărea infanticidul, mama poate avea halucinații ce comandă uciderea copilului sau idei delirante că nou născutul este posedat. Evoluția poate fi favorabilă, mai ales dacă tratamentul este început devreme.

4. Semnele și simptomele depresiei postnatale.

Semnele și simptomele sunt comune, în mare parte, cu cele ale unei depresii obișnuite, apărute în orice altă etapă a vieții. Ele pot varia de la persoană la persoană.

  •   Dispoziție tristă, depresivă, senzație de gol interior, plâns nemotivat
  •   Anhedonie ( pierderea interesului și plăcerii pentru activitățile obișnuite)
  •   Sentimente de iritare și furie care pot dăuna relațiilor cu cei din jur
  •   Tulburări ale somnului, dificultăți de adormire, somn întrerupt sau tulburat, deși bebelușul nu se trezește peste noapte
  •   Modificări ale apetitului (lipsa poftei de mâncare/ apetit exagerat)
  •   Fatigabilitate, nivel scăzut al energiei
  •   Agitație sau lentoare fizică
  •   Sentimentul că nu puteți avea grijă de copil și că nu stabiliți o conexiune cu acesta
  •   Sentimente de vinovăție, de devalorizare
  •   Gânduri de deznădejde, de moarte, ideație suicidară
  •   Dificultăți de concentrare
  •   Retragere socială
  •   Pierderea libidoului
  •   Anxietate – îngrijorări, atacuri de panică, fobii, preocupări excesive legate de starea de sănătate personală, a copilului sau a celor din jur

5. Care sunt cauzele depresiei postpartum ?

Cauza exactă a depresiei postpartum nu este cunoscută, se consideră că există mai mulți factori care contribuie la declanșarea acestei afecțiuni. Aceștia ar putea fi:

  •       Antecedente de tulburări mintale
  •       Modificările hormonale apărute în timpul și după sarcină
  •       Lipsa de sprijin social, condiții de viață stresante, pierderea locului de muncă, doliu
  •       Experiențe traumatizante din copilărie ( abuz, neglijare) . 
  •       Violența domestică sau alte abuzuri, relație dificilă cu partenerul
  •       Stimă de sine scăzută
  •       Presiunea socială

În cazul taților sau partenerilor, factorii de risc pentru a dezvolta depresie postpartum includ:

  •       vârsta mai înaintată
  •       primul copil
  •       cerc mic de prieteni
  •       interacțiune și sprijin social limitat
  •       nivel de educație scăzut
  •       evenimente stresante concomitente
  •       calitatea relației cu soția sau partenera
  •       antecedente de tulburări mentale
  •       stare precară de sănătate

6. Cum poți sa tratezi aceasta stare de anxietate ? 

Tratamentul va fi instituit în funcție de gravitatea stării dumneavostră. Este foarte important să discutați cu medicul despre toate beneficiile și riscurile probabile, astfel încât să puteți face cea mai bună alegere împreună.

Tratamentul poate include: 

  •   psihoterapie
  •   medicamente
  •   terapia electroconvulsivă
  •       terapii complementare

Ø  Psihoterapia

Psihoterapia poate fi foarte eficientă pentru tratamentul depresiei postnatale ușoare până la moderate. Sunt utilizate o varietate de tehnici pentru a vă ajuta să identificați și să gestionați gândurile, sentimentele și comportamentele negative care caracterizează depresia postnatală, astfel încât să puteți începe să vă controlați simptomele.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o strategie de prim-plan pentru tratarea depresiei, inclusiv a simptomelor depresiei postnatale. TCC vă poate ajuta să vă dați seama cum unele dintre modurile de gândire și comportament vă agravează dispoziția. Implică, de obicei, stabilirea unor obiective și activități pentru a vă oferi oportunitatea unor influențe și experiențe pozitive în viața dumneavoastră.

Terapia interpersonală. Depresia postnatală poate fi asociată cu pierderi anterioare și / sau poate afecta relațiile cu ceilalți, terapia interpersonală vă poate oferi strategii utile pentru a vă ajuta să rezolvați aceste probleme care, dacă există, sunt susceptibile să vă agraveze depresia postnatală.

 Aceste tipuri de terapie pot fi furnizate fie în grup, fie individual.

Ø  Medicamente

Dacă depresia este mai severă sau nu s-a îmbunătățit prin psihoterapie, un antidepresiv poate fi de ajutor.

Există mai multe tipuri de antidepresive, toate funcționează la fel de bine, dar au efecte secundare diferite, iar unele sunt mai sigure decât altele dacă alăptați. Cercetările și studiile recomandă utilizarea anumitor tipuri de antidepresive (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și antidepresive triciclice ) la femeile care alăptează deoarece aceste medicamente trec în laptele matern în niveluri foarte scăzute.

Tratamentul antidepresiv începe să își facă efectul după aproximativ 2 săptămani și va trebui urmat o perioadă de cel puțin 6 luni pentru a vă simți mai bine. Este important să luați medicamentele în mod regulat, așa cum au fost prescrie, iar reducerea dozelor și întreruperea tratamentului trebuie discutate cu medicul dumneavoastră.

Ø  Terapie electroconvulsivă (ECT)

Terapia electroconvulsivă este un tratament specializat care implică activarea electrocurenților de la nivelul creierului și poate ameliora o serie de simptome severe ale depresiei postnatale. ECT este prescris în general dacă depresia postnatală este gravă și medicamentele nu au un efect. Pentru mulți părinți, deși ECT poate fi considerat o ultimă soluție, aceasta poate oferi ameliorarea simptomelor depresiei postnatale. ECT poate prezenta efecte secundare (de exemplu, pierderea de memorie pe termen scurt), cu toate acestea, în anumite situații, beneficiile depășesc riscurile și poate fi indicată ca tratament.

Ø  Terapii complementare

Terapiile complementare indica acele terapii și tratamente care diferă de medicina convențională occidentală și care pot fi folosite pentru a o completa și a o susține. Acestea vă pot îmbunătăți viața și vă pot ajuta să vă mențineți starea de bine. 

Terapiile complementare care pot fi utilizate în cazul depresiei postnatale, pentru ameliorarea simptomelor, includ: hipnoterapia, yoga, exercițiile fizice, masajul de relaxare, aromoterapia.

Un remediu naturist care și-a dovedit efectele în cazul depresiei ușoare și moderate este sunătoarea. Din păcate, aceasta poate interacționa cu modul în care funcționează alte medicamente, de aceea este necesar să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a începe să o utilizați. 

7. Când este cazul să mergeți la un psiholog ?

Întotdeauna este mai bine să prevenim anumite situații, de aceea se indică să mergeți la psiholog imediat ce încep să apară simtomele. Cu cât psihoterapia este începută mai devreme, cu atât evoluția este mai favorabilă. Pentru persoanele care prezintă simptome de anxietate/depresie și în timpul sarcinii sau care au antecedente de tulburări de sănătate mintală, ar putea beneficia de serviciile unui psiholog în timpul sarcinii. Acest lucru va proteja împotriva agravării problemelor în perioada post-partum și poate duce la o tranziție mai ușoară la viața de părinte.

8. Scala Edinburgh de depresie postnatală

În ultima săptămână:

Ați putut să râdeți, să vedeți partea amuzantă a vieții?

  1. a) ca întotdeauna
  2. b) nu în aceeași măsură ca întotdeauna
  3. c) cu siguranță mai puțin decât înainte
  4. d) deloc

Ați privit în viitor cu bucurie?

  1. a) la fel ca întotdeauna
  2. b) mai puțin decât înainte
  3. c) cu siguranță mai puțin decât înainte
  4. d) deloc

V-ați învinovățit în mod nejustificat atunci când s-a întâmplat ceva?

  1. a) în majoritatea cazurilor
  2. b) uneori
  3. c) nu foarte des
  4. d) niciodată

Ați fost anxioasă și îngrijorată fără motive temeinice?

  1. a) deloc
  2. b) foarte rar
  3. c) uneori
  4. d) foarte des

Ați simțit frică sau panică fără vreun motiv temeinic?

  1. a) da, des
  2. b) uneori
  3. c) rar
  4. d) niciodată

Puteți spune că v-ați simțit depășită de situație?

  1. a) da, în majoritatea cazurilor nu am putut face față
  2. b) în unele cazuri nu am reușit să fac față
  3. c) în cele mai multe cazuri am făcut față
  4. d) m-am descurcat la fel de bine ca și înainte

Puteți să spuneți că ați fost atât de nefericită încât nu ați putut să dormiți în mod corespunzător?

  1. a) în majoritatea cazurilor
  2. b) uneori
  3. c) nu foarte des
  4. d) deloc

V-ați simțit nefericită și tristă?

  1. a) da, în majoritatea timpului
  2. b) destul de des
  3. c) nu prea des
  4. d) niciodată 

Ați fost atât de nefericită încât ați plâns?

  1. a) de cele mai multe ori
  2. b) destul de des
  3. c) uneori
  4. d) nu, niciodată

V-ați gândit vreodată să vă faceți rău?

  1. a) da, destul de des
  2. b) uneori
  3. c) rar
  4. d) niciodată

Interpretatea scalei:

Pentru răspunsurile la întrebările 1, 2 și 4, răspunsul se cotează după cum urmează: a –  0 puncte, b – 1 punct, c – 2 puncte, d – 3 puncte. Pentru răspunsurile la întrebările 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10 se cotează: a – 3 puncte, b – 2 puncte, c – 1 punct și d – 0 puncte. Punctele primite pentru răspunsurile la cele 10 întrebări trebuie să fie adunate și astfel se obține rezultatul final.

Dacă scorul total este de 12 sau mai multe puncte, înseamnă că este posibil să aveți depresie postpartum. În acest caz, trebuie să consultați un psihiatru pentru a vă examina cu atenție și pentru a determina severitatea depresiei.

La un scor total de 5 până la 11 puncte, trebuie să refaceți testul după 2-4 săptămâni pentru a vedea cum se schimbă starea dvs. în această perioadă.

La un scor mai mic de 5 puncte, probabilitatea depresiei postpartum este minimă.

Chiar dacă ați obținut un total de mai puțin de 12 puncte, dar la punctul 10 ați primit 2 sau 3 puncte, trebuie să contactați un psihiatru pentru o examinare completă.

Depresia postnatală poate pune probleme serioase proaspeților părinți, însă cu răbdare și ajutor de specialitate simptomele pot dispărea complet.

BIBLIOGRAFIE:

  1.     Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale (DSM-5)
  2.     Manual de buzunar de psihiatrie clinică Kaplan&Sadock – ediția a3a
  3.     https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/post-natal-depression/overview/
  4.     https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/p/postnatal-depression
  5.     https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/postnatal-depression-pnd
  6.     https://www.rcpsych.ac.uk/mental-health/problems-disorders/post-natal-depression
  7.     https://mentalhealth.org.nz/conditions/condition/postnatal-depression
  8.     https://www.healthline.com/health/depression/how-long-does-postpartum-depression-last#see-a-doctor
  9.     https://www.webmd.com/depression/guide/postpartum-depression
  10. https://www.nhsaaa.net/media/6400/20190117epdsromanian.pdf
  11. https://www.cope.org.au/new-parents/postnatal-mental-health-conditions/postnatal-depression/treatment-postnatal-depression/
  12. https://www.huffpost.com/entry/seeing-a-therapist-in-the-post-partum-period_b_58ee4f3fe4b07557c4858693
  13. https://rum.completecarecounseling.com/jedinburgskaja-shkala-poslerodovoj-depressii

 

Ai suferit o traumă și îți ocupă toate gândurile?

Trimite-mi un mesaj

Acord politica de protectie a datelor

Ultimele articole

Tratament atacuri de panica

Majoritatea persoanelor trăiesc măcar o dată în viață experiența atacului de panică. Sunt, însă, și indivizi care au atacuri de panică în mod frecvent, fapt ce le afectează viața de zi cu zi. Persoanele care au fost diagnosticate cu tulburare de panică pot fi tratate...

DEPRESIA POSTNATALA

Dr. Adriana-Valentina Șeicăreanu – specializarea psihiatrie la SCJU Constanța Absolventă a Universității...

Agorafobia sau teama de spatii deschise

Dr. Adriana-Valentina Șeicăreanu – specializarea psihiatrie la SCJU Constanța Absolventă a Universității...

Starea de bine: ce este si cum s-o accesezi

Viata de zi cu zi aduce cu sine o serie de provocari de natura si complexitate diferite unde rezultatele variaza de la usor la dificil gestionat sau situatii fara solutie. Cele din urma au de multe ori efectul de a pune persoana in dificultatea prin alterarea starii...

Neuroplasticitatea si efectul psihoterapiei asupra creierului

Dificultatea de a face schimbari benefice acolo unde sunt necesare sau dorite este comun intalnita fie in situatii problematice din viata de zi cu zi, luarea deciziilor sau diagnostice specifice precum anxietate, depresie, stress-postraumatic, tulburare...

Traumele din copilarie: Metode simple de vindecare

Undeva prin anii 1990, Robert Anda şi Vincent Felitti au iniţiat un studiu cu privire la traumele din copilărie, care s-a dovedit cu adevărat revoluţionar. Acest studiu a reprezentat una dintre cele mai complexe investigaţii care au fost făcute vreodată, legat de...

Ce este terapia cognitiv comportamentală si cum te poate ajuta?

O şedinţă de terapie cognitiv comportamentală, abreviată şi TCC este o formă de psihoterapie foarte specială, care se axează pe rezolvarea de probleme cu rezultate evidente, care sunt centrate pe vindecarea sau pe ameliorarea anumitor tulburări de sănătate psihică sau...

Teama de abandon: Ce reprezintă și cum să îi faci față!

Teama de abandon reprezintă o suferință emoțională profundă, cu rădăcini destul de adânci. Nu este ușor să te întorci la originea acestei senzații, dar este extrem de important, dacă vrei să te vindeci.  Ce este frica de abandon? Frica de abandon este una dintre cele...

Primul ajutor în atacul de panică

Ținând cont de perioada controversată pe care o traversăm, nu este de mirare ca tot mai multe persoane să ajungă să se confrunte cu un episod de panică. Grijile, stresul, comunicarea deficitară cu cei din jur pot afecta psihicul într-atât încât să simtă că pierde...
Call Now Button
×