Starea de bine: ce este si cum s-o accesezi

Starea de bine: ce este si cum s-o accesezi

Viata de zi cu zi aduce cu sine o serie de provocari de natura si complexitate diferite unde rezultatele variaza de la usor la dificil gestionat sau situatii fara solutie. Cele din urma au de multe ori efectul de a pune persoana in dificultatea prin alterarea starii psihice. Ameliorarea problematicilor de natura psihologica devine astfel un obiectiv atunci cand probleme par sa fie coplesitoare si fara rezolvare. Cautarea sentimentului de fericire este adesea panaceul pe care persoanele il abordeaza in incercarea de a se simtii mai bine. Desi aceasta tentativa este meritorie adesea nu este suficienta intrucat ceea ce este frecvent afectat de multitudinea de dificultati este starea de bine. A intelege diferenta dintre cele doua este un prim pas in gestionarea distresului psihic.

Fericire si stare de bine

Daca fericirea este o emotie starea de bine este un fond emotional, daca prima este o senzatie cea din urma este tiparul de senzatii specific persoanei. Insa diferentele dintre cele doua nu se rezuma la atat. Fericirea este o stare emotionala ce inglobeaza senzatia de satisfactie, gandurile si interpretarea unui lucru. Este sentimentul trait intr-un anumit moment placut, este multumirea oferita de interpretarea pozitiva a propriei vieti, este parte din personalitate, o trasatura a celui predispus la trairea ei. Desi exista o suprapunere in definitie fericirea este diferita de starea de bine, cea din urma fiind o viziune mai ampla, completa ce ia in considerare toate elementele vietii persoanei. Cineva cu stare de bine scazuta poate avea momente de fericire, insa acestea nu sunt suficiente pentru a crea o stare generala de bine. Aceasta nu este doar un cumul de momente, ci un continuum definita de sentimentul de satisfactie si buna functionare a componentelor principale din viata persoanei. Este rezultatul raportului de emotii positive vs emotii negative si starea generala de satisfactie cu propria viata, in care persoana urmareste placerea si bunastarea personala dar si un scop meritoriu, un sens, un obiectiv, productivitate, apartenenta si mai ales evolutie si atingerea potentialului in conditii optime.

De ce este importanta starea de bine

Prin stare de bine se intelege un scop in sine de imbunatatire si obtinere a echilibrului in viata dar si un factor indicator al calitatii vietii. Cand bunastarea psihica este alterata sau securitatea financiara pusa in pericol starea de bine a persoanei are de suferit. Cand starea de bine a cuiva sufera domeniile esentiale ale vietii pot avea de suferit prin modul in care afecteaza functionarea persoanei (de exemplu instabilitatea relatiilor sau scaderea performantei la locul de munca). Astfel starea de bine in sine este un factor protectiv pentru buna functionarea a persoanei in totalitatea sa dar si un element cheie ce interactioneaza si influenteaza toate acestea. Un nivel scazut al starii de bine este asociat cu nivel scazut al bunastarii fizice si psihice, instabilitate emotionala, ingrijorari, tristate, furie, stress sau stima de sine scazuta in timp ce opusul este corelat cu o mai buna stare de sanatate si longevitate, stabilitate profesionala si financiara sau viata sociala satisfacatoare.

O stare de bine optima poate fi definita ca un efectul cumulat al interactiunii mai multor elemente: emotii positive, satisfactie cu propria viata, buna functionarea a componentelor acestei vieti (professional, social, financiar, sanatate etc), rezilitienta si gestionarea stresului, scop general bine definit, crestere si dezvoltare continua. Printre factorii determinanti in starea de bine se numara influenta genetica si personalitatea, circumstantele de viata si activitatile intentionate (deciziile), cele din urma necesitand principala atentie pentru ca se afla cel mai consistent in controlul persoanei. Astfel starea de bine nu este doar un rezultat sau un indicator ci o modalitate de a gestiona deciziile, comportamentele, interactiunile si activitatile in vederea cladirii si protejarii calitatii vietii. Studiile arata ca starea de bine este influentata si interactioneaza cu domenii precum gestionarea emotiilor, identitatea de sine, activitatea profesionala, somnul, locuinta sau comunitatea.

Prototipul starii de bine

Starea de bine se face. O persoana cu stare de bine optima nu se rezuma la cele mentionate mai sus. Satisfactia sau buna functionare, emotiile preponderent positive sau interactiunile valoroase sunt un rezultatul al unui intreg sistem, unui mecanism sustinut printr-o serie de decizii si comportamente mai mici sau mai mari. Persoana cu starea de bine optima are in vedere mai multe elemente: sanatatea, bunastarea psihica si emotionala, calitatea relatiilor, cresterea personala, un scop si directie de viata, bunastarea profesionala si financiara sau relatia cu sine.

Este important de retinut ca perfectionismul nu este parte din aceasta ecuatie, iar performanta in toate domeniile vietii nu doar ca este utopica dar si lipsita de necessitate, buna functionare a acestora si efectul general fiind importante. Pentru asta persoana cu stare de bine optima se angajeaza in decizii si comportamente cu scopul de a cladii, consolida si intretine aceste zone cheie ale vietii. Este o persoana interesata de propria evolutie, urmarirea obiectivelor si a nevoilor in baza valorilor morale si credintelor personale. Este deschisa la experienta, conectata la propria persoana si la present, autentica si cu incredere in sine. Urmareste o viata implinita (conform propriilor nevoi si dorinte), este autonoma si gestioneaza cu bine stresul si provocarile mediilor in care traieste si pe care le frecventeaza. Este constienta de propria competenta si isi accepta prorpiile limite, fiind deschisa la solicitarea ajutorului. Se ingrijeste de calitatea relatiilor personale, este interesata de comunitatea in care traieste si schimbarile generale din lume fiind bine integrata social. Cauta placerea in ceea ce-I ofera viata, in realizari sau in cariera. Nu este straina de dificultati, gaseste solutii, invata din ele si creste ca urmare a acestora. Are limite, defecte, neajunsuri, pe care le recunoaste si le accepta si la care lucreaza sau a caror consecinte si le asuma.

Cum obtii starea de bine optima

Imbunatatirea starii de bine presupune lucrul cu acele domenii ale vietii care au nevoie de atentie. Acest lucru devine dificil daca persoana se afla deja in punctul in care starea de bine are de suferit pentru ca de regula asta presupune o afectare a bunastarii generale. Abordarea schimbarilor necesare poate fi coplesitoare cand resursele sunt deja reduse, sursele de distress ambigue iar obiectivele neclare. Mai jos sunt prezentati cativa pasi meniti sa ajute in gestionarea momentelor dificile.

  1. Identificarea obstacolelor

Pentru a putea actiona este nevoie de stabilirea unui obiectiv si o tinta asupra careia se lucreaza. Acest lucru devine dificil in momentul in care tot ceea ce gandeste persoana este “simt ca ceva nu e in regula dar nu stiu ce”. De multe ori sursele ce afecteaza bunastarea sunt evidente insa asta nu impiedica distresul sa influenteze in mod negative si alte domenii ale vietii. Astfel identificarea eficienta a obstacolelor ce stau in calea imbunatatirii starii de bine este esentiala. Acest lucru se poate face prin introspectie si simpla explorare a nevoilor personale sau prin tehnici si metode specifice precum testarea psihologica. O modalitate simpla de a intelege ce nu functioneaza eficient este crearea unei liste cu raspunsuri la intrebarea “ce fac prea mult sau prea putin?” Astfel pot fi gasite extremele ce au adesea rezultate negative.

  1. Prioritizare

Perfectiunea nu este modalitatea optima de a gestiona lucrurile si se afla adesea pe lista obstacolelor. Este dificil si adesea inutil de abordat absolut toate lucrurile mici sau mari care ar putea necesita imbunatatire. Selectia domeniilor ce au nevoie de atentie conform propriilor nevoi si valori este astfel o cale utila de a reduce lista la criteriile esentiale. Prioritizarea lor in ordinea in care au nevoie sau pot fi abordate reduce stresul si presiunea psihica prin setarea unor asteptari realiste privitoare la schimbare.

  1. Analiza punctelor forte

Orice persoana are puncte forte si puncte slabe si un rezervor limitat de resurse. Prin reevaluarea obiectiva a propriilor capacitate si abilitati persoana poate selecta domeniile ce pot fi imbunatatite cu succes. Lucrand asupra lucrurilor cu sanse mari de schimbare pozitiva se consolideaza si acumuleaza resursele necesare pentru abordarea zonelor mai dificil de gestionat.

  1. Cere ajutorul

Acolo unde imbunatatirea este necesara insa resursele nu sunt compatibile cu cerintele situatiei a cere ajutorul devine essential. Asta se poate traduce prin informare si studiu, ajutorul apropriatilor sau ajutorul specializat. Dificultatea de a cere ajutorul vorbeste despre nevoia de a reevalua asteptarile de la sine, increderea in ceilalti sau compasiune de sine.

  1. Fii consencvent

O componenta esentiala in starea de bine este scopul, obiectul general bine stabilit, iar atingerea acestuia presupune vointa, determinare, consecventa. Insasi depasirea obstacolelor si imbunatatirea starii de bine poate beneficia de consecventa in gestionarea succesiva a dificultatilor. Daca acest pas este problematic atunci e nevoie de atentie la propria capacitate de angajament, la resurse sau la insasi selectia obiectivului.

Concluzii

Emotiile negative sunt necesare pentru ca alaturi de celelalte ele indeplinesc functii esentiale si ajuta la buna functionare si dezvoltare. Starea de bine optima nu presupune absenta emotiilor negative sau a greutatilor si o euforie constanta, ci vorbeste despre bunastarea generala a persoanei, satisfactie si rezilienta in fata greutatilor. Imbunatatirea starii de bine este ceva realizabil de orice persoana pentru ca se bazeaza pe insasi valorile si nevoile sale si este in acord cu viziunea sa despre lume si viata. Sigur ca uneori imbunatatirea si optimizarea starii de bine poate fi un demers complex, insa adesea se reduce la o serie de schimbari minore dar sustinute precum implementarea unor comportamente simple ca: miscare, socializare, ras, optimism, gesture de compasiune si bunavointa, studiu. Acolo unde schimbarea nu poate fi facuta pe cont propriu este important de retinut ca exista solutii pentru a cere ajutorul.

Referinte:

Cho, E., & Tay, L. (2016). Domain Satisfaction as a Mediator of the Relationship Between Work–Family Spillover and Subjective Well-Being: A Longitudinal Study. Journal of Business and Psychology, 31(3), 445–457. https://doi.org/10.1007/s10869-015-9423-8

Compton, W. C., Hoffman, E., & Compton, W. C. (2020). Positive psychology: The science of happiness and flourishing (Third Edition). SAGE.

Ferdman, A. (2019). Walking and Its Contribution to Objective Well-Being. Journal of Planning Education and Research, 0739456X1987519. https://doi.org/10.1177/0739456X19875195

Hart, R. (2021). Positive psychology: The basics. Routledge.

LANGSHUR, E. (2017). START HERE: Master the lifelong habit of wellbeing. NORTH STAR WAY.

Mouratidis, K. (2020). Commute satisfaction, neighborhood satisfaction, and housing satisfaction as predictors of subjective well-being and indicators of urban livability. Travel Behaviour and Society, 21, 265–278. https://doi.org/10.1016/j.tbs.2020.07.006

Ramos, K., & Lopez, F. G. (2018). Attachment security and career adaptability as predictors of subjective well-being among career transitioners. Journal of Vocational Behavior, 104, 72–85. https://doi.org/10.1016/j.jvb.2017.10.004

Soysa, C. K., & Wilcomb, C. J. (2015). Mindfulness, Self-compassion, Self-efficacy, and Gender as Predictors of Depression, Anxiety, Stress, and Well-being. Mindfulness, 6(2), 217–226. https://doi.org/10.1007/s12671-013-0247-1

Sumner, R., Burrow, A. L., & Hill, P. L. (2015). Identity and Purpose as Predictors of Subjective Well-Being in Emerging Adulthood. Emerging Adulthood, 3(1), 46–54. https://doi.org/10.1177/2167696814532796

Zheng, S., Sun, S., Huang, C., & Zou, Z. (2020). Authenticity and subjective well-being: The mediating role of mindfulness. Journal of Research in Personality, 84, 103900. https://doi.org/10.1016/j.jrp.2019.103900

Ai suferit o traumă și îți ocupă toate gândurile?

Trimite-mi un mesaj

Acord politica de protectie a datelor

Ultimele articole

Starea de bine: ce este si cum s-o accesezi

Viata de zi cu zi aduce cu sine o serie de provocari de natura si complexitate diferite unde rezultatele variaza de la usor la dificil gestionat sau situatii fara solutie. Cele din urma au de multe ori efectul de a pune persoana in dificultatea prin alterarea starii...

Neuroplasticitatea si efectul psihoterapiei asupra creierului

Dificultatea de a face schimbari benefice acolo unde sunt necesare sau dorite este comun intalnita fie in situatii problematice din viata de zi cu zi, luarea deciziilor sau diagnostice specifice precum anxietate, depresie, stress-postraumatic, tulburare...

Traumele din copilarie: Metode simple de vindecare

Undeva prin anii 1990, Robert Anda şi Vincent Felitti au iniţiat un studiu cu privire la traumele din copilărie, care s-a dovedit cu adevărat revoluţionar. Acest studiu a reprezentat una dintre cele mai complexe investigaţii care au fost făcute vreodată, legat de...

Ce este terapia cognitiv comportamentală si cum te poate ajuta?

O şedinţă de terapie cognitiv comportamentală, abreviată şi TCC este o formă de psihoterapie foarte specială, care se axează pe rezolvarea de probleme cu rezultate evidente, care sunt centrate pe vindecarea sau pe ameliorarea anumitor tulburări de sănătate psihică sau...

Teama de abandon: Ce reprezintă și cum să îi faci față!

Teama de abandon reprezintă o suferință emoțională profundă, cu rădăcini destul de adânci. Nu este ușor să te întorci la originea acestei senzații, dar este extrem de important, dacă vrei să te vindeci.  Ce este frica de abandon? Frica de abandon este una dintre cele...

Primul ajutor în atacul de panică

Ținând cont de perioada controversată pe care o traversăm, nu este de mirare ca tot mai multe persoane să ajungă să se confrunte cu un episod de panică. Grijile, stresul, comunicarea deficitară cu cei din jur pot afecta psihicul într-atât încât să simtă că pierde...

Sentimentul de vinovatie si rusine in cuplu

Limitele sunt o cale naturală de conceptualizare a sinelui. A avea limite, a impune limite, a delimita emoţional şi cognitiv propria persoană de mediul social presupune o integrare filtrată a influenţelor în propriul sistem de credinţe. Înţelegerea acestora în...

Anxietatea în Relație

Anxietatea în relaţie aduce în discuţie măsura în care unul sau ambii parteneri trăiesc îngrijorare sau acţionează asupra sursei unui pericol sau a unei ameninţări percepute. Se traduce printr-o dublă perspectivă a implicaţiilor în cuplu: anxietatea unuia dintre...
Call Now Button
×