Persoanele care au fost diagnosticate cu tulburare de panică pot fi tratate eficient cu ajutorul medicamentelor, psihoterapiei sau o combinație a acestor două abordări.

Tratamente atacuri de panica la adulți

Psihoterapia, numită și terapie prin vorbire, este considerată un tratament eficient de primă alegere pentru atacurile de panică și tulburarea de panică. Psihoterapeutul vă poate ajuta să înțelegeți atacurile de panică și să învățați cum să le faceți față.

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o formă de psihoterapie care și-a dovedit eficiența în tratarea tulburării de panică. Unul dintre obiectivele principale ale TCC este dezvoltarea abilităților de coping prin schimbarea tiparelor de gândire negative și a comportamentelor nesănătoase. De exemplu, mulți oameni cu tulburare de panică au convingeri negative sau distorsiuni cognitive despre ei înșiși și despre lumea din jurul lor. Această gândire defectuoasă contribuie adesea la comportamente nepotrivite, evitante. TCC vă poate ajuta să depășiți tiparele de gândire negative și să dezvoltați modalități mai sănătoase de a vă gestiona starea.

Desensibilizarea este o tehnică populară TCC folosită pentru a ajuta oamenii să depășească sentimentele de frică și anxietate care sunt adesea asociate cu atacurile de panică. Prin desensibilizare, terapeutul vă introduce treptat în situații care provoacă anxietate, în timp ce vă  învață cum să vă recapătați controlul asupra stării dumneavoastră. Treptat, veți fi introdus în mai multe situații care provoacă panică, în timp ce continuați să învățați cum să o gestionați. Scopul este să adoptați noi moduri de a gândi și de a vă comporta în situațiile care vă provoacă frică.

Psihoterapia psihodinamică focalizată pe panică (PFPP) este o altă metodă terapeutică utilizată în tratamentul tulburării de panică. Această formă de psihoterapie își propune să descopere experiențele trecute și conflictele emoționale care ar putea fi influențat dezvoltarea panicii și anxietății. PFPP vă ajută să recunoașteți conflictele inconștiente, în special, cele care vă fac să deveniți furioși și să rezolvați aceste conflicte în moduri constructive. Înțelegându-vă mai bine anumite conflicte și comportamente, este posibil să vă puteți depăși atacurile de panică.

Tratamente atacuri de panica la copii

Există tratamente foarte eficiente disponibile pentru copiii cu tulburare de panică. Tratamentul implică adesea o combinație de psihoterapie și medicamente.

Terapia cognitiv- comportamentală (TCC) are ca scop diminuarea fricii pe care o resimte copilul. În timp, psihologul vă poate îl poate ajuta să își schimbe comportamentul în situațiile de care îi este frică, fapt ce duce la atenuarea anxietății și intensității atacurilor de panică.

Un alt tratament comun se numește expunere cu prevenirea răspunsului. Această terapie ajută la reducerea anxietății expunând ușor și lent copiii la situații care le provoacă atacurile de panică.

Tratamente atacuri de panica în timpul sarcinii

Din fericire, există multe tratamente care pot reduce atacurile de panică în timpul sarcinii și vă pot ajuta să vă simțiți mai bine. Pentru multe femei, medicamentele nu sunt o opțiune în timpul sarcinii, deoarece există puține informații despre siguranța unor astfel de medicamente asupra fătului. S-a demonstrat că terapiile, precum terapia cognitiv-comportamentală (TCC), au efecte promițătoare în perioada peripartum. TCC utilizează strategii de gestionare a anxietății, cum ar fi respirația diafragmatică (adaptată la sarcină).

Tratamentul medicamentos în cazul atacurilor de panică

Mai multe medicamentele și-au dovedit eficacitatea în reducerea simptomelor asociate cu atacurile de panică:

• Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI). În general medicamente sigure, cu un risc scăzut de reacții adverse grave, antidepresivele SSRI sunt de obicei recomandate ca primă alegere pentru tratarea atacurilor de panică. 
• Inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRI). Aceste medicamente sunt o altă clasă de antidepresive ce pot fi folosite în cazul atacurilor de panică.
• Benzodiazepine. Sunt utilizate, în general, doar pe termen scurt, deoarece pot provoca dependență. Aceste medicamente nu sunt o alegere bună dacă ați avut probleme cu consumul de alcool sau droguri. De asemenea, pot interacționa cu alte medicamente, provocând efecte secundare periculoase.

Este foarte important să discutați cu medicul dumneavoastră opțiunile terapeutice deoarece toate medicamentele au risc de efecte secundare, iar unele pot să nu fie recomandate în anumite situații, cum ar fi sarcina. Tratamentul poate dura câteva săptămâni, trebuie să aveți răbdare, să nu întrerupeți brusc tratamentul, iar reducerea dozelor să se facă doar la indicația medicului.

Activități care ajută la scăderea atacurilor de panică

Modificarea obiceiurilor zilnice vă poate ajuta, de asemenea, să reduceți simptomele atacului de panică. Aceste modificări ar putea include: 

• Evitarea cofeinei și alcoolului
• Exerciții fizice frecvente
• Suficiente ore de somn
• Renunțarea la fumat

Alte modalități pentru a gestiona nivelul de stres și a reduce frecvența atacurilor de panică ar putea fi:

•   exercițiile de respirație
•   yoga
•   aromoterapia
•   meloterapia
•   acupunctura
•   fototerapia

Sfaturi pentru părinții ai căror copii suferă de atacuri de panică:

– Încercați să mențineți controlul în timpul atacului de panică, să fiți calm și să vorbiți blând cu copilul dvs.

– Încercați să faceți exerciții de respirație împreună cu copilul dvs.

– Vorbiți cu copilul dvs. despre atacurile lui de panică, încercați să îi explicați de ce are aceste experiențe și să îi răspundeți cu calm la întrebările pe care le pune

– Încercați să îi distrageți atenția și să îl încurajați să facă activități relaxante

Atacurile de panică vă pot îngreuna viață, însă, cu ajutor de specialitate (psihiatru și psiholog) puteți reuși să depășiți aceste situații. În multe cazuri, dacă începeți ședințele de psihoterapie devreme, încă de la primele semne ale tulburărilor de panică, evoluția dumneavoastră va fi favorabilă și nu va necesita tratament medicamentos.